erotic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. érotique, gr. erotikos)

1. adj. referitor la dragoste; de iubire.
2. (despre opere literare) care conține sentimente de dragoste; care cântă dragostea.
3. s. f. totalitatea operelor literare care cântă sentimentul iubirii.

eroticește

Parte de vorbire:  adv. (înv.)  
Etimologie: (erotic + -icește)

1. într-un mod erotic, senzual.

canțonă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. canzone)

1. poezie lirică medievală cu tematică erotică, divizată în mai multe strofe.
2. cântec italian pe mai multe voci din epoca Renașterii, transcris apoi pentru instrumente spre a deveni o formă polifonică strofică.

coroidă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. choroïde)

1. membrană pigmentată și vascularizată a ochiului, între sclerotică și retină.

coroidită

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. choroïdite)

1. (med.) inflamație a coroidei, membrana ochiului situată între retină și sclerotică; uveită posterioară.

curtenesc, -ească

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (curtean + -esc)

1. care se referă la curte sau la curteni; care provine de la curte sau de la curteni.
2. (despre poezia erotică a Evului Mediu și a Renașterii) care exprimă un adevărat cult pentru femeie.

deviație

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. déviation, lat. deviatio)

1. abatere față de o direcție normală dată.
2. ~ de sept = deformare a septului nazal.
3. (biol.) transformare a unui organ într-altul, cu altă structură și altă funcție.
4. ~ sexuală = practicarea relațiilor erotice între parteneri aparținând aceluiași sex; homosexualitate.
5. (fiz.) unghi format de raza emergentă dintr-un sistem cu cea incidentă; deflexiune. (2).
6. unghi format de acul busolei cu meridianul magnetic sub influența maselor de metal situate la bord.

dezerotiza

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (dez- + erotiza)

1. a înlătura caracterul, coloratura erotică.