croazieră
Parte de vorbire: s.f.
Etimologie: (fr. croisière)
Etimologie: (fr. croisière)
1. călătorie de agrement pe o navă de pasageri, pe un iaht sau avion, pe un itinerar stabilit, cu multe escale.
2. (sintagmă) viteză de ~ = viteză de drum a unei (aero)nave sau a unui autoturism, în condiții normale, pe un parcurs lung; viteza normală după probe.
3. (sintagmă) viteză de ~ = (fig.) ritm normal de activitate după o perioadă de adaptare.
4. acțiune de patrulare pe mare în timp de război executată de către o navă militară.