Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. étanchéité)
1. calitatea a ceea ce este etanş.
Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (după fr. étancher)
1. a face etanș un recipient, o cameră et cetera; a închide ermetic interstițiile; a etanşa.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (etanșeiza)
1. acțiunea de a etanșa un corp și rezultatul acestei acțiuni; închidere ermetică, etanșare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cabine)
1. încăpere mică amenajată într-o clădire, pe un vehicul, la bordul unei (aero)nave etc.
2. ~ telefonică = cabină amenajată şi echipată cu un post telefonic; ~ spaţială = compartiment etanşeizat al unei nave spaţiale în care stau astronauţii în timpul zborului.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. caisson)
1. vehicul cu două roţi, compartimentat, în trecut pentru transportul muniţiei (de artilerie).
2. fiecare dintre încăperile etanşe create prin compartimentarea unei nave, pentru a împiedica pătrunderea masivă a apei în tot vasul în caz de avarie.
3. dulap pentru ţinerea proviziilor şi a ustensilelor pe bordul unei nave.
4. construcţie de lemn, beton etc. (cutie) pentru lucrări subacvatice ori în terenuri cu multă umiditate.
5. piesă prefabricată din beton armat, având forma unei plăci cu nervuri de întărire, folosită ca element de rezistenţă la planşee şi acoperişuri.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. écluse)
1. construcție hidrotehnică amplasată pe o cale navigabilă, care permite trecerea navelor de la un nivel al apei la altul; stăvilar.
2. cameră metalică etanșă, presurizată, la partea superioară a unui cheson, destinată intrării și ieșirii personalului sau materialelor; campană.
3. cameră care permite ieșirea echipajului dintr-un submarin, sub apă, fără inundarea acestuia.
4. compartiment special, cu etanșeizare comandată, al unei nave spațiale, destinat ieșirii cosmonauților în spațiul cosmic.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. hérmétique)
1. care astupă, etanşează perfect.
2. (fig.) greu de înţeles, obscur, impenetrabil.
4. ezoteric.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. étancher)
1. a face etanş un recipient, o cameră etc.; a etanşeiza.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. étancheur)
1. ansamblul organelor şi părţilor unui sistem tehnic care asigură etanşeitatea.