Rezultate principale (Etilenă.):
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. éthylène)
1. (chimie) hidrocarbură nesaturată gazoasă, incoloră și inflamabilă, cu formula structurală restrânsă H2C=CH2, cea mai simplă dintre alchene; etenă.
Rezultate secundare (Etilenă.):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acétylène)
1. hidrocarbură aciclică nesaturată, gaz incolor cu miros specific, explozibil, care arde cu flacără albă intensă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. oxyacétylène)
1. combinaţie a acetilenei cu oxigen.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. polyéthylène)
1. produs macromolecular solid, alb, prin polimerizarea etilenei, la fabricarea materialelor izolante şi a unor obiecte de uz casnic sau industrial.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. trichloréthylène)
1. lichid incolor, cu miros de cloroform, toxic, în stare de vapori, folosit ca solvent, ca agent frigorific, în diverse sinteze etc.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. acétylénique)
1. (despre compuşi chimici) derivat din acetilenă.
2. hidrocarburi ~ce = alchine.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: ( fr. éthène)
1. (chimie) hidrocarbură nesaturată gazoasă, incoloră, inflamabilă, obţinută prin deshidratarea alcoolului de către acidul sulfuric; etilenă.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. oxyacétylénique)
2. sudură ~ă = procedeu de sudură cu flacăra întreţinută de oxigen şi acetilenă.