Dictionar

Rezultate principale (Evidentă):

Evidenţă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. évidence, lat. evidentia, it. evidenza)

1. faptul de a fi evident, caracterul a ceea ce este evident.

2. a scoate în ~ = a reliefa, a sublinia.

3. înregistrare a fenomenelor, bunurilor, persoanelor etc.


Rezultate secundare (Evidentă):

Abalienare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (după engl. abalienation, lat. abalienatio)

1. pierdere, diminuare, marcată şi evidentă a facultăţilor mintale.


Accentua

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. accentuer)

1. tr. a scoate în evidenţă prin accent.

2. (fig.) a reliefa, a sublinia.

3. refl. (fig.) a se mări, a creşte treptat.


Alfabetar

Parte de vorbire: s.
Origine: (alfabet + -ar)

1. set cu literele alfabetului decupat pentru predarea scris-cititului.

2. instrument de evidenţă care indică litera la care au fost arhivate unele documente.


Aparenţă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. apparence, lat. apparentia)

1. înfăţişare, manifestare exterioară evidentă, uneori înşelătoare.

2. în ~ = la prima vedere.


Arneză

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. arnèse)

1. figură de stil prin care se scot în evidenţă însuşiri legate de o anumită calitate omenească.


Azigografie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. azygographie)

1. metodă radiografică de punere în evidenţă a sistemului venos azigos cu ajutorul unei substanţe de contrast.