Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. barbare, lat. barbarus)
1. nume dat de greci şi romani oricărui individ care aparţinea unei populaţii străine.
2. (pl.) nume dat în trecut popoarelor migratoare care au invadat Europa la începutul evului mediu; (sg.) individ aparţinând unui asemenea popor.
3. (fig.; şi adj.) om crud, sălbatic, necivilizat; grosolan.
4. (adv.) în mod crud, sălbatic.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bourgrave)
1. comandant al unui burg în Germania evului mediu.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (curtean + -esc)
1. care se referă la curte sau la curteni; care provine de la curte sau de la curteni.
2. (despre poezia erotică a Evului Mediu şi a Renaşterii) care exprimă un adevărat cult pentru femeie.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (it. feudalità, fr. féodalité)
1. (istorie) regim politic și social specific Evului Mediu, caracterizat prin existența feudei, o proprietate teritorială acordată de un suzeran vasalului său, căruia i se cer în schimb anumite obligații (militare, financiare, judiciare et cetera); feudalism.
2. (prin ext.) putere considerabilă deținută de anumite clase ale societății.
Parte de vorbire: s.
Origine: (sp. hermandad)
1. asociaţie de orăşeni în Spania evului mediu, constituită împotriva răufăcătorilor.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. médiéval)
1. adj. referitor la evul mediu.
2. s. f. pl. litere de tipar cu picioruşele de formă triunghiulară, care imită scrisul colţuros şi strâns legat al evului mediu.