Rezultate secundare (Exact,):
Exact, -ă
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. exact, lat. exactus)
1. (şi adv.) conform cu realitatea, întocmai, chiar.
2. ştiinţe ~e = ştiinţe în care formulările se pot prezenta în formă matermatică.
3. care reproduce întocmai un model; fidel.
Exactitate
Parte de vorbire: s.
Origine: (exact + -itate)
1. calitatea de a fi exact; exactitudine.
Exactitudine
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. exactitude)
1. caracterul a ceea ce este exact; calitatea de a fi exact; exactitate.
2. calitatea unei persoane punctuale; punctualitate.
3. conformitate strictă cu adevărul, realitatea.
4. (antonime) inexactitate, inexactitudine.
Exacţiune
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. exaction, lat. exactio)
1. acţiune a unui perceptor fiscal care pretinde de la contribuabili mai mult decât se cuvine ca aceştia să dea în mod legal; încasare de impozite abuzivă, spoliere.
Absolut, -ă
Parte de vorbire: adj., adv., s.
Origine: (lat. absolutus, fr. absolu)
1. adj. care nu comportă nici o restricţie, necondiţionat.
2. total, complet, desăvârşit.
3. adevăr ~ = adevăr care reprezintă cunoaşterea completă a realităţii; (fiz.) mişcare ~ă = deplasarea unui corp faţă de un sistem de referinţă fix; zero ~ = temperatura cea mai joasă posibilă (-273ºC).
4. (mat.; despre mărimi) care nu depinde de sistemul la care este raportat.
5. valoare ~ă = valoare aritmetică a unui număr algebric, făcând abstracţie de semnul său; verb ~ = verb tranzitiv cu complementul direct neexprimat.
6. s. n. principiu veşnic, imuabil, infinit, la baza universului.
7. ceea ce există în sine şi prin sine.
8. adv. cu desăvârşire, exact.
Acribie
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. acribia)
1. exactitate, rigurozitate în cercetarea ştiinţifică.
Acurat, -ă
Parte de vorbire: I. adj. (înv.), II. adv. (înv.)
Origine: (it. accurato)
1. I. care se face sau se desfășoară cu multă grijă; îngrijit, lucrat cu îngrijire.
2. care pune mare grijă și precizie în ceea ce face; scrupulos.
3. II. cu mare grijă, atenție și sârguință; exact, întocmai.
Acurateţe
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. accuratezza)
1. exactitate, corectitudine, precizie; scrupulozitate.
Ajustaj
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. ajustage)
1. (tehn.) acțiunea de a ajusta; ajustare.
2. (spec.) mărime care măsoară exactitatea contactului feţelor a două piese care se întrepătrund.
Alicotă
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aliquote)
1. parte ~ = mărime care se cuprinde de un număr exact de ori într-un întreg.