Exactitate

Parte de vorbire: s.
Origine: (exact + -itate)

1. calitatea de a fi exact; exactitudine.

---

Inexactitate

Parte de vorbire: s.
Origine: (inexact + -itate)

1. lipsă de exactitate; neadevăr.

---

Acribie

Parte de vorbire: s.
Origine: (it. acribia)

1. exactitate, rigurozitate în cercetarea ştiinţifică.

---

Acurateţe

Parte de vorbire: s.
Origine: (it. accuratezza)

1. exactitate, corectitudine, precizie; scrupulozitate.

---

Ajustaj

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. ajustage)

1. (tehn.) acțiunea de a ajusta; ajustare.

2. (spec.) mărime care măsoară exactitatea contactului feţelor a două piese care se întrepătrund.

---

Confirma

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. confirmer, lat. confirmare)

1. a întări, a susţine, a recunoaşte autenticitatea, exactitatea unui lucru, justeţea unei afirmaţii; a adeveri.

2. (jur.) a renunţa la dreptul de a cere anularea unui act juridic, recunoscându-l ca valabil.

3. a întări prin aprobare (un mandat de arestare).

4. a definitiva pe cineva într-un post, într-o situaţie.

5. (la catolici; despre episcopi) a oficia ritualul confirmaţiei.

---

Exactitudine

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. exactitude)

1. caracterul a ceea ce este exact; calitatea de a fi exact; exactitate.

2. calitatea unei persoane punctuale; punctualitate.

3. conformitate strictă cu adevărul, realitatea.

4. (antonime) inexactitate, inexactitudine.

---

Fidelitate

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. fidélité, lat. fidelitas)

1. statornicie, credință (în convingeri, în sentimente etc.); devotament.

2. exactitate (în prezentarea, în reproducerea unui text, a sunetelor etc.).

3. înaltă ~ = calitate a unor aparate electroacustice de a reda cât mai fidel semnalele sonore înregistrate.

4. (biol.) atașament al unei specii de un anumit grup sau asociație.

---