Dictionar

Rezultate principale (Excavaţie):

Excavaţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. excavation, rus. ekskavaţiia)

1. cavitate la suprafaţa sau în adâncul pământului, în vederea unor obiective tehnice; rezultatul excavării.

2. (med.) adâncitură anormală a unui organ.


Excavaţie

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT excavatio

2. FR évidement

3. EN excavation

4. DE Aushöhlung

5. RU полость

6. HU vájat


Rezultate secundare (Excavaţie):

Acetabul

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. acétabule, lat. acetabulum)

1. (anat.) cavitate a osului iliac în care se articulează capul femurului; cotil.

2. excavație a unei cochilii în care stă fixat animalul.


Eşancrură

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. échancrure)

1. excavaţie arcuită în malul mării.

2. scobitură arcuită pe marginea oaselor sau a unor organe.


Galerie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. galerie, it. galeria, germ. Galerie)

1. cavitate subterană, îngustă și alungită, săpată prin eroziune.

2. canal săpat de animale în sol.

3. excavație minieră în formă de tunel, executată pentru a permite accesul la un zăcământ.

4. canal de legătură între două puncte ale unei lucrări hidrotehnice.

5. coridor ca element de legătură sau de promenadă la o construcție.

6. conductă metalică, montată la motoarele cu ardere internă, care conduce amestecul carburant către cilindri sau prin care sunt evacuate produsele rezultate din arderea combustibilului.

7. muzeu, sală unde sunt expuse sculpturi, picturi sau alte obiecte de artă.

8. magazin cu obiecte de artă; (p. ext.) magazin universal.

9. ultimul balcon (de sus) al sălilor de spectacol.

10. (fam.) spectatorii de la acest balcon; (p. ext.) publicul care se manifestă zgomotos la un meci, la un spectacol.

11. platformă mică la prora sau pupa unei nave.

12. bară de lemn sau metalică de care se atârnă perdelele.

13. (fig.) șir, serie (de portrete literare).


Tafon

Parte de vorbire: s.
Origine: (it. tafone)

1. (geol.) excavaţie de formă (semi)sferică prin coroziune pe un versant golaş.


Tranşee

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. tranchée)

1. şanţ îngust şi lung care protejează în război pe luptători de focul inamic.

2. excavaţie, săpătură în pământ executată pentru lucrări tehnice.