Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. apogamie)
1. dezvoltare a embrionului din oricare celulă a sacului embrionar, cu excepţia ovulului; apomixie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cytoplasme)
1. substanţă vie a celulei, care conţine toţi constituenţii protoplasmatici, cu excepţia nucleului.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. correspondant)
1. s. m. f. colaborator extern al unui ziar care trimite corespondenţă cu caracter informativ din locul în care se află.
2. persoană care, în lipsa părinţilor unui elev, are răspunderea acestora faţă de şcoală.
3. cel care poartă corespondenţă cu cineva.
4. adj. care corespunde, corespunzător.
5. membru ~ = membru al unei academii sau al altei instituţii ştiinţifice, care are aceleaşi obligaţii şi se bucură de aceleaşi drepturi ca un membru activ, cu excepţia dreptului la vot; unghiuri ~e = fiecare dintre cele patru perechi de unghiuri nealăturate, formate de aceeaşi parte a unei secante care intersectează două drepte, un unghi fiind în interiorul dreptelor şi altul în afara lor.
6. (s. n.) echivalent, în cadrul frazei, al unei părţi de propoziţie.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. éthiopien)
2. limbi ~ene = limbi semitice din Etiopia şi Eritrea, cu excepţia arabei.
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (lat. fébruarius)
1. a doua lună a calendarului gregorian care are în mod normal douăzeci și opt de zile, cu excepția anilor bisecți când are douăzeci și nouă; (pop.) faur, (pop.) făurar.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. hereford)
1. rasă de bovine de carne din ţările anglo-saxone şi America Latină, de culoare roşcată pe tot corpul, cu excepţia capului, abdomenului şi a extremităţilor picioarelor, albe.