OK
X
aferentație
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. afférentation)
1.
transmitere
a
excitației
de
la
neuronii
receptori
periferici
la
cei
centrali.
algezimetrie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. algésimétrie)
1.
determinare
a
intensității
excitației
necesare
provocării
unei
senzații
dureroase.
autofetișism
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (auto- + fetişism)
1.
fetișism
prin
apariția
excitației
sexuale
în
prezența
unui
obiect
personal
al
subiectului.
autoflagelare
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (autoflagela)
1.
acțiunea
de
a
se
autoflagela;
autoflagelație.
2.
obținerea
excitației
(satisfacției)
sexuale
prin
biciuirea
propriului
corp.
calmant, -ă
Parte de vorbire:
I. adj., II. s.n.
Etimologie: (fr. calmant)
1.
(medicament,
procedeu)
care
suprimă
durerile;
tranchilizant.
2.
I.
care
calmează,
în
sens
fizic
sau
în
sens
moral.
3.
(med.)
care
atenuează
iritațiile
țesuturilor;
care
ușurează
efectele
bolii,
durerii
fizice
sau
excitației
nervoase;
analgezic,
sedativ.
4.
II.
remediu
care
calmează
durerea
sau
excitația
nervoasă.
5.
(antonime)
agasant,
angoasant,
enervant,
excitant,
iritant.
ecoestezie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. écho-esthésie)
1.
fenomen
fiziologic
datorat
propagării
difuze
a
excitației,
care
face
ca
senzațiile
determinate
de
un
stimul
să
apară
și
în
afara
zonei
aplicării
lui.