Dictionar

Rezultate principale (Excrescenţă):

Excrescenţă

Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. excrescentia, după fr. excroissance)

1. tumoare externă care creşte anormal pe un organ, pe un organism.


Excrescenţă

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT caro excrescens

2. FR excroissance

3. EN outgrowth

4. DE Auswuchs

5. RU отросток; нaрост; выпячивaние

6. HU kinövés, nyúlvány


Rezultate secundare (Excrescenţă):

Bazilisc

Parte de vorbire: s.
Origine: (it. basilisco, gr. basiliskos)

1. (mit.) şarpe, fiinţă fantastică cu privire ucigătoare.

2. gen de şopârlă din America Centrală cu limba groasă, capul şi gâtul scurte, coadă lungă, având pe cap o excrescenţă epidermică triunghiulară.

3. tun lung folosit pe galere.


Carunculă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. caroncule, lat. caruncula)

1. formaţie anatomică mică, proeminentă; nodul.

2. excrescenţă cărnoasă pe tegumentul seminţei, colorată, bogată în materii oleaginoase, la diseminare prin intermediul insectelor.


Cecidie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cécidie)

1. excrescenţă pe organe ale plantelor (muguri, frunze), cauzată de paraziţi; gală2.


CECIDO-

Parte de vorbire: prefix
Origine: (grec. kekis, idos „gogoașă de stejar, gală”)

1. „cecidie, excrescență”.


Epiblastem

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. épiblastème)

1. excrescenţă superficială, poroasă sau vâscoasă, pe frunze.


Epulidă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. épulide)

1. (med.) tumoare sau excrescență cărnoasă care se formează pe gingii; epulis.