exercitare

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (exercita)

1. acțiunea de a exercita și rezultatul ei.
2. practicare a unei funcții, a unei profesii etc.
3. valorificare a unui drept, a unui privilegiu etc.
4. îndeplinirea unui rol, a unei acțiuni.
5. (antonim) neexercitare.

abstenţionism

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. abstentionnisme)

1. abţinere demonstrativă de la exercitarea dreptului de vot.
2. doctrină care susține această atitudine.

abstenţiune

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. abstention, lat. abstentio)

1. atitudinea unei persoane care își refuză plăcerea unui lucru, obicei et cetera; abstinenţă.
2. acțiunea de abținere, neexercitarea unui drept, refuz de a participa, de a interveni.

abuz

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. abus, lat. abusus)

1. întrebuinţare fără măsură a unui lucru; exces.
2. încălcare a legalităţii; faptă ilegală.
3. utilizare greșită a unui drept, a unei prerogative, a unui privilegiu.
4. nedreptate introdusă și fixată prin cutumă.
5. (rar) eroare care constă din exagerarea unui fapt, a unei păreri etc.
6. ~ de drept = delict care constă în exercitarea unui drept cu nesocotirea scopului său social-economic.
7. ~ de încredere = infracţiune constând din înşelarea încrederii cuiva.
8. ~ de putere = infracţiune manifestată prin depăşirea atribuţiilor.
9. ~ul de active corporative = utilizarea activelor unei societăți comerciale în scopuri personale.
10. (loc. adv.) prin ~ = abuziv, exagerat.

acupresură

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (germ. Akupresur)

1. (med.) acupunctură în exercitarea unei presiuni, a unui masaj la nivelul punctelor cu activitate biologică; presopunctură.

condominiu

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr., engl. condominium)

1. exercitare în comun de către două sau mai multe state a suveranităţii asupra aceluiaşi teritoriu.

deformaţie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. déformation, lat. deformatio)

1. deformare.
2. ~ profesională = folosire mecanică, în viaţa de toate zilele, a deprinderilor căpătate prin exercitarea unei profesiuni.
3. (tehn.) operaţie prin care se obţine o modificare permanentă a formei, volumului, suprafeţei unui material.
4. ~ plastică = prelucrare a unui material prin producerea unor modificări plastice.