Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. géopolitique, /II/ germ. Geopolitik)
1. adj. referitor la geopolitică.
2. s. f. studiu al raporturilor dintre mediul natural înconjurător și politica statelor.
3. doctrină care, în explicarea fenomenelor sociale și politice, atribuie un rol primordial factorilor geografici și demografici, interpretați în mod denaturat, în spiritul teoriei expansioniste și rasiste a „spațiului vital”.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Hinterland)
1. regiune învecinată cu un teritoriu dominat de un stat imperialist și folosit ca bază a unor acțiuni expansioniste; (p. ext.) coloniile și țările dependente de metropolă.
2. regiune în spatele unui port din care provin produsele exportate sau în care se expediază mărfurile importate.
3. bloc continental, rigid din punct de vedere tectonic, care mărginește un geosinclinal și care, când acesta intră în faza de orogeneză, rămâne în spatele sistemului muntos.