Rezultate principale (Experienţă.):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. expérience, lat. experientia)
1. totalitatea cunoștințelor despre realitatea înconjurătoare pe care oamenii le obțin în procesul practicii social-istorice.
2. procedeu de cercetare în știință, constând în reproducerea sau modificarea intenționată a unui fenomen, cu scopul observării lui în condițiile speciale create; experiment.
3. încercare, făcută personal cu un lucru.
Rezultate secundare (Experienţă.):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. inexpérience, lat. inexperientia)
1. lipsă de experienţă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aperception)
1. integrare a percepţiei în experienţa cognitivă anterioară.
Parte de vorbire: loc. adv., adj. inv.
Origine: (lat. a posteriori, din ceea ce urmează)
1. loc. adv. pornind de la datele experienţei.
2. adj. inv. (despre raţionamente, cunoştinţe) care provine numai din experienţă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. apostériorisme)
1. concepţie filozofică potrivit căreia toate cunoştinţele se capătă prin experienţa individuală.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (germ. apriorisch)
1. (despre cunoştinţe) care nu provine din experienţă; anterior oricărei experienţe, bazat exclusiv pe raţiune.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. capital, germ. Kapital)
1. relaţie socială de producţie care presupune existenţa proprietăţii capitaliste asupra mijloacelor de producţie şi folosirea forţei de muncă drept marfă, care creează plusvaloarea.
2. valoare care, datorită productivităţii şi rentabilităţii muncii, produce plusvaloare.
3. (fig.) clasa capitaliştilor; capitalism.
4. sumă de bani investită într-o afacere; bunuri, valori.
5. ansamblu de bunuri intelectuale, spirituale, morale.
6. ~ de cunoştinţe = suma cunoştinţelor pe care le posedă cineva; experienţă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (concretiza)
1. acţiunea de a (se) concretiza; materializare.
2. (log.) operaţie a gândirii, legarea generalului de experienţa senzorială.