a posteriori

Parte de vorbire:  loc. adv., adj. inv.  
Etimologie: (lat. a posteriori, din ceea ce urmează)

1. loc. adv. pornind de la datele experienței.
2. adj. inv. (despre raționamente, cunoștințe) care provine numai din experiență.

aprioric, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (germ. apriorisch)

1. bazat pe ipoteză și teorie mai degrabă, decât pe experiment sau dovezi empirice; a priori.
2. (despre cunoștințe) care nu provine din experiență; anterior oricărei experiențe, bazat exclusiv pe rațiune.

apriorism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. apriorisme)

1. concepție filozofică idealistă care consideră cunoașterea esenței lucrurilor anterioară experienței omului.

bildungsroman

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Bildungsroman)

1. roman care înfățișează procesul de formare a personalității eroului sub acțiunea educației și a experienței dobândite.

cobai

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cobaye)

1. mamifer rozător foarte prolific, folosit în experiențele de laborator.
2. (fam.) persoană care servește ca obiect al unei experiențe.

educație

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. éducation, lat. educatio)

1. activitate socială cu caracter fundamental de transmitere a experienței de viață, a culturii către generații tinere, de influențare sistematică și conștientă a dezvoltării intelectuale, morale sau fizice; totalitatea acestei acțiuni.
2. (p. ext.) culturalizare, ridicare metodică a nivelului ideologic, cultural, profesional; faptul de a dezvolta facultățile morale, intelectuale și fizice ale unui om, ale unui popor etc.
3. bună creștere, bună cuviință.
4. educație fizică = dezvoltare armonioasă a fizicului prin exerciții gimnastice.