Dictionar

A posteriori

Parte de vorbire: loc. adv., adj. inv.
Origine: (lat. a posteriori, din ceea ce urmează)

1. loc. adv. pornind de la datele experienţei.

2. adj. inv. (despre raţionamente, cunoştinţe) care provine numai din experienţă.


Aprioric, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (germ. apriorisch)

1. bazat pe ipoteză și teorie mai degrabă, decât pe experiment sau dovezi empirice; a priori.

2. (despre cunoștințe) care nu provine din experiență; anterior oricărei experiențe, bazat exclusiv pe rațiune.


Apriorism

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. apriorisme)

1. concepţie filozofică idealistă care consideră cunoaşterea esenţei lucrurilor anterioară experienţei omului.


Bildungsroman

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Bildungsroman)

1. roman care înfăţişează procesul de formare a personalităţii eroului sub acţiunea educaţiei şi a experienţei dobândite.


Cobai

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cobaye)

1. mamifer rozător foarte prolific, folosit în experienţele de laborator.

2. (fam.) persoană care serveşte ca obiect al unei experienţe.


Educaţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. éducation, lat. educatio)

1. activitate socială cu caracter fundamental de transmitere a experienței de viață, a culturii către generații tinere, de influențare sistematică și conștientă a dezvoltării intelectuale, morale sau fizice; totalitatea acestei acțiuni.

2. (p. ext.) culturalizare, ridicare metodică a nivelului ideologic, cultural, profesional; faptul de a dezvolta facultățile morale, intelectuale și fizice ale unui om, ale unui popor etc.

3. bună creștere, bună cuviință.

4. educație fizică = dezvoltare armonioasă a fizicului prin exerciții gimnastice.