Dictionar

Rezultate secundare (Expulzare.):

Expulzare a sporilor; eliminare a sporilor

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT ejectio; ejaculatio; expulsio

2. FR éjection; expulsion

3. EN ejection

4. DE Ausstoßung von Sporen

5. RU выбрaсывaние (спор)

6. HU spórakiszórás, spórakivetés


Avort

Parte de vorbire: s.
Origine: (avorta)

1. expulzare din cavitatea uterină a unui făt înainte de termen.

2. (fig.) eşec.


Balistic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. balistique)

1. adj. referitor la balistică.

2. curbă = traiectoria unui proiectil; pendul ~ = pendul pentru determinarea vitezei proiectilelor.

3. (despre seminţe, fructe) diseminat prin expulzare.

4. s. f. ştiinţă care studiază mişcarea corpurilor grele în câmpuri gravitaţionale.


BALO-

Parte de vorbire: prefix
Origine: (fr. ballo-, cf. gr. ballo, ballein „a arunca, a azvârli”)

1. „aruncare, expulzare”.


Balocoră

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. ballochore)

1. (plantă) la care diseminarea se face printr-un mecanism propriu de expulzare.


Buccinator

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. buccinateur, lat. buccinator)

1. muşchi al obrazului, cu rol în masticaţie şi în expulzarea forţată a aerului din plămâni.

2. nerv maxilar inferior.


Degurgitaţie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. dégurgitation)

1. fenomen care constă în expulzarea voluntară sau involuntară (din gură, esofag sau stomac) a alimentelor ingerate anterior; degurgitare.