Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. alterne, lat. alternus)
1. unghiuri ~e interne (sau externe) = unghiuri formate în interiorul (sau exteriorul) a două drepte paralele tăiate de o secantă.
2. (despre frunze, flori) care creşte de o parte şi de alta a tulpinii, a ramurilor, la niveluri diferite.
Parte de vorbire: s.
Origine: (ana- + seism)
1. undă seismică a cărei primă deplasare se produce dinspre epicentru spre exteriorul regiunii respective.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. arcus, fr. arc)
1. armă (primitivă) de aruncat săgeţi.
2. tot ceea ce are forma unui arc (1).
3. (mat.) porţiune dintr-o linie curbă, dintr-un cerc.
4. element de arhitectură în formă arcuită, care leagă între ele două ziduri, două coloane etc.
5. ~ de triumf = monument în formă de portic arcuit ridicat în amintirea sau pentru comemorarea unui eveniment; ~-butant = construcţie în formă de semiarc, în exteriorul unui edificiu pentru a neutraliza împingerea boltelor gotice; ~-rampant = arc cu reazemele denivelate.
6. ~ voltaic = descărcare electrică între doi electrozi prin care circulă un curent de mare intensitate.
7. organ de maşină, din oţeluri aliate, destinat legăturii elastice între două piese.
8. ~ reflex = ansamblu de elemente nervoase care asigură realizarea reflexelor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat., fr. atrium)
1. curte interioară, înconjurată de portice acoperite, a caselor romane.
2. spaţiu deschis, înconjurat uneori de coloane, la intrarea într-o bazilică.
4. spaţiu gastric la spongieri, care comunică cu exteriorul prin oscul.
5. culoar care înconjură un con vulcanic secundar, îmbucat în craterul unui vulcan mai vechi.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Blastoporus)
1. orificiu al gastrulei prin care cavitatea internă comunică cu exteriorul.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Blockade)
1. ansamblu de măsuri cu caracter diplomatic, militar sau economic pentru izolarea unui stat sau grup de state.
2. încercuire a unei cetăţi pentru a împiedica orice legătură cu exteriorul; asediu.