Dictionar

Rezultate secundare (Exteriorul;):

Altern, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. alterne, lat. alternus)

1. unghiuri ~e interne (sau externe) = unghiuri formate în interiorul (sau exteriorul) a două drepte paralele tăiate de o secantă.

2. (despre frunze, flori) care creşte de o parte şi de alta a tulpinii, a ramurilor, la niveluri diferite.


Anaseism

Parte de vorbire: s.
Origine: (ana- + seism)

1. undă seismică a cărei primă deplasare se produce dinspre epicentru spre exteriorul regiunii respective.


Arc

Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. arcus, fr. arc)

1. armă (primitivă) de aruncat săgeţi.

2. tot ceea ce are forma unui arc (1).

3. (mat.) porţiune dintr-o linie curbă, dintr-un cerc.

4. element de arhitectură în formă arcuită, care leagă între ele două ziduri, două coloane etc.

5. ~ de triumf = monument în formă de portic arcuit ridicat în amintirea sau pentru comemorarea unui eveniment; ~-butant = construcţie în formă de semiarc, în exteriorul unui edificiu pentru a neutraliza împingerea boltelor gotice; ~-rampant = arc cu reazemele denivelate.

6. ~ voltaic = descărcare electrică între doi electrozi prin care circulă un curent de mare intensitate.

7. organ de maşină, din oţeluri aliate, destinat legăturii elastice între două piese.

8. ~ reflex = ansamblu de elemente nervoase care asigură realizarea reflexelor.


Atrium/atriu

Parte de vorbire: s.
Origine: (lat., fr. atrium)

1. curte interioară, înconjurată de portice acoperite, a caselor romane.

2. spaţiu deschis, înconjurat uneori de coloane, la intrarea într-o bazilică.

3. (anat.) auricul.

4. spaţiu gastric la spongieri, care comunică cu exteriorul prin oscul.

5. culoar care înconjură un con vulcanic secundar, îmbucat în craterul unui vulcan mai vechi.


Blastopor

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Blastoporus)

1. orificiu al gastrulei prin care cavitatea internă comunică cu exteriorul.


Blocadă

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Blockade)

1. ansamblu de măsuri cu caracter diplomatic, militar sau economic pentru izolarea unui stat sau grup de state.

2. încercuire a unei cetăţi pentru a împiedica orice legătură cu exteriorul; asediu.