Rezultate secundare (Extern,):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. externe, lat. externus)
1. adj. aflat în afară, din afară; exterior.
2. politică ~ă = politica unui stat față de celelalte state; unghi ~ = fiecare dintre unghiurile formate de două drepte tăiate de o secantă și aflat în afara lor.
3. (despre medicamente) care se administrează la suprafața corpului.
4. s. m. f. elev, ucenic care locuiește și ia masa în afara școlii.
5. student în medicină practicant într-o clinică.
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
1. LAT externus; exterus; exterior
3. EN external; outer; outward
4. DE äußerer; außen befindlich; äußerlich
Parte de vorbire: vb.
Origine: (extern)
1. a elibera din spital un bolnav însănătoşit.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. externality)
1. atitudine de minimalizare a efectelor economice negative generate de poluare asupra resurselor mediului ambiant.
Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (fr. externaliser, engl. externalize)
1. a încredința o sarcină, un serviciu etc. unei companii externe.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (cf. fr. externalisation, engl. externalization)
1. acțiunea de a externaliza, de a încredința o sarcină, un serviciu etc. unei companii externe.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acouphène)
1. senzaţie auditivă patologică, prin zgomote, vâjâituri în urechi, fără un sistem extern; tinitus.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. adventice)
1. tunică externă, de ţesut conjunctiv, care înveleşte arterele.
Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. affaire)
2. cifră de ~i = total al banilor obţinuţi în comerţ sau în alte activităţi economice.
3. acţiune din care rezultă un profit.
6. ~i interne (sau externe) = treburi, preocupări, lucrări privind problemele interne (sau externe) ale unui stat.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (it. alburno, lat. alburnum)
1. strat lemnos situat între scoarţa unui arbore şi inima lui.
2. totalitatea inelelor anuale externe, de culoare mai deschisă, ale lemnului secundar al arborilor cu lemnul tare.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. allochorie)
1. (bot.) dispersie asigurată de agenți externi (vânt, animale, apă); răspândire a fructelor, semințelor sau sporilor, prin intermediul diferiților factori externi.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. alterne, lat. alternus)
1. unghiuri ~e interne (sau externe) = unghiuri formate în interiorul (sau exteriorul) a două drepte paralele tăiate de o secantă.
2. (despre frunze, flori) care creşte de o parte şi de alta a tulpinii, a ramurilor, la niveluri diferite.