Dictionar

extrovert, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. extroverti)

1. care este deschis, sociabil, îndreptat spre exterior, către ceilalți, către mediul său; extravertit.
2. (antonim) introvertit.
 

extravertit, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. extraverti)

1. (cel) care își îndreaptă atenția spre lumea din afară; sociabil, deschis; extrovert.