Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. fabianism, fr. fabianisme)
1. doctrină a unei organizaţii reformiste din Anglia, care preconiza trecerea treptată de la capitalism la socialism pe calea reformelor de stat.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (engl. fabian, fr. fabien)
1. I. care aderă la fabianism (doctrină a Societății Fabiene din Anglia de la sfârșitul secolului 19, care preconiza trecerea treptată, pe calea reformelor, de la capitalism la socialism).
2. II. adept al fabianismului.
3. membru al Societății Fabiene.