Rezultate secundare (Factori):
Factorial, -ă
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. factoriel, engl. factorial)
1. (produs al unei serii de factori) care sunt numere întregi, pozitive şi continuu succesive, începând cu unitatea.
Factorie
Parte de vorbire: s.
Origine: (rus. faktoriia)
1. agenţie a unei case comerciale europene într-o ţară străină (în colonii).
2. punct pentru cumpărarea vânatului de la vânători şi pentru aprovizionarea acestora cu unelte, materiale etc. în regiunile nordice depărtate.
Factoring/făctăriu/
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl., fr. factoring)
1. serviciu complex de natură financiară şi contabilă (acordări de credite, încasări, plăţi, deconturi etc.) pe care o societate comercială îl face alteia.
Factoriza
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. factoriser)
1. a descompune în factori un număr sau o expresie algebrică.
Abiotic, -ă
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. abiotique)
1. care se opune vieții; care este lipsit de viață.
2. califică un mediu în care organismele vii nu pot trăi, incompatibil cu viața.
3. care ține de abioză; propriu abiozei.
4. factor ~ = unul dintre cei doi factori care guvernează distribuția populațiilor bentice în ocean și care depinde în esență de mediul în care evoluează animalele și plantele.
Aeromorfoză
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. aéromorphose)
1. (biol.) totalitatea modificărilor morfoanatomice sub acţiunea factorilor atmosferici.
2. acţiunea morfogenetică a aerului asupra dezvoltării organelor (ex. plantele amfibii).
Agroecologie
Parte de vorbire: s.
Origine: (agro- + ecologie)
1. ramură a ecologiei care studiază influenţa factorilor de mediu abiotici asupra plantelor de cultură.
Agrologie
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. agrologie)
1. agrotehnică.
2. studiul factorilor de vegetaţie şi a mijloacelor tehnice de ameliorare.
Agrotehnic, -ă
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. agrotechnique, /II/ rus. agrotehnika)
1. adj. referitor la agrotehnică.
2. s. f. ştiinţă care studiază modul în care omul poate interveni în corelaţia dintre factorii de vegetaţie, sol şi plantele cultivate; agrologie.
3. procedeele tehnice de cultivare a unei plante.
Alocorie
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. allochorie)
1. răspândire a fructelor, seminţelor sau sporilor, prin intermediul diferiţilor factori externi (apă şi vânt).