Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. extracteur, lat. extractorius)
1. adj. care (servește pentru a) extrage anumite substanțe sau corpuri.
2. s. n. aparat pentru extragerea sau recuperarea unei substanțe solubile dintr-un corp.
3. aparat care servește la extragerea mierii din faguri.
4. instrument pentru extragerea corpurilor străine din organism.
5. dispozitiv al închizătorului unei arme care extrage din țeavă cartușul tras.
6. mașină genistică pentru extragerea din pământ a piloților și palplanșelor.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. propolis)
1. substanţă cleioasă, prelucrată de albine din polen şi din mugurii plantelor, folosită la astuparea fisurilor stupului, la lipitul fagurilor etc.
3. preparat farmaceutic pe bază de propolis.