Dictionar

Rezultate secundare (Fascicule;):

Adelfie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. adelphie)

1. (bot.) concreştere a două sau mai multe organe (stamine, ramuri).

2. (bot.) reunirea în fascicule a staminelor prin filamentele lor.


Colimator

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. collimateur)

1. dispozitiv optic pentru colimarea fasciculelor de raze.

2. instrument de vizare pentru determinarea aproximativă a unei direcţii.

3. (fam.) a lua (pe cineva) în ~ = a observa comportamentul cuiva; a persecuta (pe nedrept).


Coma

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. coma, germ. Koma)

1. aberaţie a unui sistem optic în formă de coadă de cometă, cauzată de fascicule de raze incidente, lungi şi oblice.

2. aberaţie a lentilelor electronice în apariţia unei estompări spre periferia imaginii.

3. nebulozitate gazoasă care înconjură nucleul unei comete.


Convergenţă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. convergence)

1. faptul de a converge.

2. teoria ~ţei = teorie burgheză care preconizează evoluţia celor două sisteme social-economice şi politice, socialismul şi capitalismul, spre un tip comun de societate, fără a fi nevoie de revoluţia socială.

3. proprietate a unui fascicul de radiaţii de a-şi micşora secţiunea, concentrându-se într-un singur punct.

4. însuşire a unui sistem optic de a transforma fasciculele paralele sau divergente în fascicule convergente.

5. (mat.) proprietate a unui şir şi a unei serii de a fi convergente.

6. (biol.) apariţie, în cursul evoluţiei, a unor caractere structurale sau funcţionale aparent similare la specii înrudite, datorită adaptării la aceleaşi condiţii de viaţă.


Corion

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. chorion)

1. membrană externă a oului fecundat.

2. porţiune profundă a dermei, caracterizată printr-un mare număr de fibre colagene organizate în fascicule.


Diadelf, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. diadelphe)

1. adj. (despre stamine) reunit în două fascicule.

2. s. n. androceu în care staminele sunt împreunate în două fascicule.