fază

Parte de vorbire:  s. f.  
Etimologie: (fr. phase)

1. fiecare dintre aspectele succesive pe care le prezintă Luna sau unele planete în timpul revoluției lor.
2. fiecare dintre stările succesive ale dezvoltării unui proces din natură sau din societate; etapă, stadiu.
3. a fi pe ~ = (fam.) a fi atent și a acționa prompt.
4. interval de timp în care are loc o anumită operație, caracteristică unui ciclu de transformare.
5. (fiz.) fiecare dintre circuitele componente ale unui sistem de circuite.
6. argument al unei mărimi care variază sinusoidal în timp.
7. (chim.) parte omogenă fizic dintr-un sistem eterogen.

faza

Parte de vorbire:  vb. tr.  
Etimologie: (cf. fr. phaser)

1. a organiza în faze.

-FAZĂ

Parte de vorbire:  sufix  
Etimologie: (fr. -phase, cf. gr. phasis „apariție, fază”)

1. „apariție, manifestare; etapă, fază, stadiu”.

anafază

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. anaphase)

1. a treia fază a mitozei, în care cromatidele se îndreaptă, fiecare din polii celulei.

anafază

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT anaphasis
2. FR anaphase
3. EN anaphasis
4. DE Anaphase
5. RU aнaфaзa
6. HU anafázis, mitózis szakasza, amikor a kromatidák ellentétes orsóvégek irányába mozognak

antifază

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr., engl. antiphase)

1. (tehnică) opoziție de fază.
2. (fizică) starea a două unde cu o diferență de fază de 180˚.

defaza

Parte de vorbire:  vb. tr.  
Etimologie: (fr. déphaser)

1. (fizică) a produce o diferență de fază; a realiza un defazaj.
2. (fig.) a face pe cineva să piardă contactul cu realitatea actuală.

dicariofază

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. dicaryophase)

1. conjugare a perechilor de nuclee haploide, fără fuzionare, la reproducerea unor ascomicete.

acceptanță

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. acceptance)

1. fază a unui dialog, a unei relații interpersonale, realizată pe baza încrederii, ori a consensului de idei; accepție.

acmee

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. acmé)

1. apogeu, punct culminant.
2. fază în care o boală atinge intensitatea maximă.
3. cea mai evoluată fază de adaptare în filogenie și ontogenie.

agami

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. agami)

1. pasăre amazoniană, cât un fazan, care poate fi dresată și dă alarma prin strigătul său.

ampolozitate

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (it. ampollosità)

1. redundanță și sofisticare în vorbire și scris; emfază (în stil); retorism.
2. (antonim) sobrietate.

anabolism

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. anabolisme)

1. (biol.) prima fază a metabolismului, în timpul căreia materialele nutritive sunt transformate, prin sinteză, în țesut viu; asimilație.

anafază

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. anaphase)

1. a treia fază a mitozei, în care cromatidele se îndreaptă, fiecare din polii celulei.