OK
X
efasa
Parte de vorbire:
vb. tr.
Etimologie: (fr. effacer)
1.
a
face
să
dispară
fără
a
lăsa
urme;
(rar)
a
șterge.
fasamen
Parte de vorbire:
s.n. (franțuzism)
Etimologie: (fr. face-à-main)
1.
binoclu
cu
mâner
care
se
ține
în
mână;
lornion.
bandaj
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. bandage)
1.
fașă
cu
care
se
leagă
o
rană,
o
parte
bolnavă
a
corpului;
(p.
ext.)
pansament.
2.
aparat
special
pentru
a
susține
o
hernie.
3.
fașă
cu
care
boxerii
își
înfășoară
pumnii
pe
sub
mănuși.
4.
cerc
metalic
sau
de
cauciuc
care
se
montează
pe
janta
unei
roți
de
vehicul.
5.
sistem
de
inele
din
sârmă
cu
care
se
consolidează
înfășurările
rotoarelor
mașinilor
electrice.
lornion
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. lorgnon)
1.
ochelari
care
se
prind
pe
nas
cu
un
resort;
pince-nez.
2.
ochelari
(plianți)
cu
mâner;
fasamen.
morgă 1
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. morgue)
1.
atitudine,
comportare
trufașă,
disprețuitoare;
sentiment
exagerat
al
propriei
valori.
vanitate
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. vanité, lat. vanitas)
1.
ambiție
deșartă
și
trufașă;
orgoliu,
trufie,
înfumurare,
îmgâmfare.
2.
deșertăciune.
legătură
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (lat. ligatura)
1.
legare;
mod
de
a
uni
două
corpuri,
prin
care
se
limitează
mobilitatea
lor
relativă
și
care
permite
de
obicei
transmiterea
unor
mișcări
de
la
unul
la
celălalt;
joncțiune.
2.
spec.
mod
de
împletire
a
firelor
de
urzeală
cu
firele
de
bătătură.
3.
conectare
a
mai
multor
elemente
de
circuit
electric.
4.
unire
a
unor
particule
care
constituie
o
moleculă,
un
atom,
un
nucleu
etc.
5.
forță
de
~
=
forță
care
leagă
între
ei
atomii
unei
molecule.
6.
energie
de
~
=
energie
eliberată
la
formarea
unui
sistem
material.
7.
mijloc
de
comunicare
(aeriană,
telegrafică
etc.).
8.
piesă,
dispozitiv,
obiect
(flexibil)
care
unește
sau
fixează
două
sau
mai
multe
obiecte,
cu
care
este
fixat,
imobilizat
cineva
sau
ceva.
9.
basma.
10.
(înv.)
cravată.
11.
fașă,
bandaj.
12.
coperțile
și
cotorul
în
care
se
fixează
filele
unei
cărți,
ale
unui
caiet
etc.
13.
grup
de
obiecte
legate
împreună
(într-o
pânză
sau
cu
o
sfoară,
o
curea
etc.)
spre
a
se
păstra
sau
a
se
transporta
mai
ușor;
sarcină,
boccea;
mănunchi.
14.
relație
între
fenomene,
persoane,
colectivități
etc.
15.
relație
de
rudenie,
de
dragoste
sau
de
prietenie.
16.
(mai
ales
la
pl.)
relație,
cunoștință
printre
oamenii
de
seamă
sau
influenți.
17.
contact
stabilit
și
menținut
între
diferite
persoane,
instituții,
state
etc.
18.
agent
de
~
=
agent
care
ține
un
contact
permanent
între
două
unități
militare,
între
două
grupuri
de
comandă
etc.
19.
om
de
~
=
om
care
asigură
contactul
permanent
între
două
instituții,
două
întreprinderi
etc.
20.
(înv.)
acord,
înțelegere,
convenție.
21.
concordanță
între
părțile
unei
expuneri,
ale
unei
argumentări.
22.
(în
loc.
prep.)
în
~
cu...
=
referitor
la...
23.
(fig)
întărire.
efasare
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (cf. fr. effacement)
1.
acțiunea
de
a
efasa
și
rezultatul
ei;
ștergere.