Dictionar

Rezultate principale (Fel.):

Fel

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (magh. féle)

1. formă particulară de a fi; chip; mod.

2. grup de ființe sau de obiecte ce se caracterizează printr-o anumită însușire; specie; soi; categorie; gen.

3. sortiment de mâncare.

4. (înv. și reg.) feliu.


Rezultate secundare (Fel.):

Anofel

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. anophèle, gr. anopheles)

1. ţânţar ~ = ţânţar a cărui femelă transmite microbul malariei.


Felah

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. fellah, ar. fallah)

1. muncitor agricol din Egipt şi din alte ţări arabe.


Felație

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. fellation)

1. excitare orală a penisului; practică sexuală în care penisul este lins și manevrat cu gura pentru obținerea stimulării.


Feldmareşal

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Feldmarschall)

1. cel mai înalt grad în armatele unor ţări (Germania, Rusia, Anglia).


Feldspat

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Feldspat, fr. feldspath)

1. mineral din silicaţi de aluminiu, potasiu, sodiu sau calciu, în rocile eruptive.


Feldspatizare

Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. feldspathisation)

1. formare de feldspaţi prin acţiunea metamorfică a magmei eruptive asupra rocilor.


Abreacţie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. abréaction)

1. (psihan.) reapariţie bruscă a unor tensiuni emoţionale, regulate.

2. reacție de eliberare a unor tensiuni emoționale care altfel ar întreține conflictele psihice și ar genera tulburări durabile; reacție de apărare.

3. sin. catharsis.


Academism

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. académisme)

1. imitaţie servilă, fără originalitate, a modelelor antice sau ale Renaşterii.

2. manieră în artă care cultivă un ideal de frumuseţe rece şi convenţional.

3. fel de a se comporta academic.


Acantocefali

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acanthocéphales)

1. pl. clasă de viermi nematelminţi, paraziţi intestinali, fără tub digestiv, cu un rostru cefalic sau cu un fel de trompă cu cârlige.


Achiziţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acquisition, lat. acquisitio)

1. procurare de obiecte (rare); bun astfel obţinut.

2. cumpărare de produse (agroalimentare) şi de materiale prin unităţi ale comerţului de stat sau cooperatist.


Acroconidie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acroconidie)

1. conidie formată la vârful hifelor.


Acupla

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. accoupler)

1. (tr.) a uni două lucruri împreună; a cupla.

2. (tr., refl.) (despre animale) a pune împreună masculul și femela astfel încât se reproducă; a (se) împerechea.

3. (refl.) (despre oameni) a avea relații sexuale; (fig.; despre oameni) a forma un cuplu, o pereche.