Dictionar

 

efeminat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. efféminé, lat. effeminatus)

1. cu caracter femeiesc; molatic.
 

feminin, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. féminin, lat. femininus)

1. propriu femeii, femeiesc.
2. gen ~ (și s. n.) = gen gramatical care cuprinde ființe sau lucruri de sex femeiesc.
3. (despre rime) care rimează pe penultima silabă accentuată.
 

GINECO-

Parte de vorbire:  prefix  
Etimologie: (gr. gyne, gynaikos „femeie”)

1. „femeie, sex feminin, femeiesc, femel”.
 

GINO-

Parte de vorbire:  prefix  
Etimologie: (gr. gyne „femeie”)

1. „femeie, gineceu, pistil, femei, femeiesc”.
 

taior

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. /costume/ tailleur)

1. costum femeiesc din fustă și jachetă (din același materiale).