Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. codominance)
1. manifestare fenotipică diferită a două gene alelice situate în loci omologi.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. cryptomère)
1. (biol.) (despre un caracter) condiţionat de o mutaţie recesivă.
2. (despre o genă) cu efecte fenotipice necunoscute.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cryptomérie)
1. prezenţa unor caractere ereditare latente, care nu pot fi recunoscute sub aspect fenotipic.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. dominance)
1. caracter, element dominant într-un ansamblu; preponderenţă.
2. (biol.) capacitate a unei gene de a se manifesta fenotipic.
Parte de vorbire: s.
Origine: (eco2- + fenotip)
1. modificare fenotipică determinată de mediul înconjurător.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. épigénétique)
1. adj. (bot.) născut pe faţa superioară a unui alt organ.
2. s. f. studiu al proceselor prin care genele îşi realizează efectele fenotipice.