eudemonist, -ă
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Etimologie: (fr. eudémoniste)
Etimologie: (fr. eudémoniste)
1. I. referitor la eudemonism, doctrina morală care consideră că fericirea este scopul acțiunii.
2. care profesează eudemonismul.
3. II. adept al eudemonismului.