Dictionar

Rezultate principale (Fermentație,):

Fermentaţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. fermentation, lat. fermentatio)

1. proces biochimic de transformare a materiei organice în noi substanţe, sub influenţa fermenţilor.

2. substanţă fermentată.


Fermentaţie

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT fermentatio

2. FR fermentation

3. EN fermentation

4. DE Fermentation; Gärung

5. RU ферментaция; брожение

6. HU erjedés


Rezultate secundare (Fermentație,):

Lactofermentaţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. lactofermentation)

1. probă care urmăreşte a preciza modalităţile de coagulare a laptelui.


Acetic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. acétique)

1. de natura oţetului.

2. acid ~ = acid organic rezultat din oxidarea alcoolului etilic; acid etanoic; fermentaţie = fermentaţie care transformă alcoolul în acid acetic.


Bioxid

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bioxyde)

1. compus chimic în a cărui moleculă intră doi atomi de oxigen pentru fiecare atom al celuilalt element; dioxid.

2. ~ de carbon = gaz incolor în natură sau care se formează în procesele de oxidare a substanţelor organice, de fermentaţie etc.


Compost

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. compost)

1. îngrăşământ din resturi organice şi compuşi minerali, supuşi unui proces de fermentaţie lentă.


Deburbare

Parte de vorbire: s.
Origine: (deburba)

1. operaţie de limpezire a mustului înainte de fermentaţie.

2. spălarea unui minereu.


Drosofilă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. drosophile)

1. insectă dipteră, cu larve care trăiesc pe materii de fermentaţie; musculiţă-de-oţet.


Enolază

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. énolase)

1. enzimă care intervine în procesul de fermentaţie alcoolică.