Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. démocrate)
1. I. referitor la democrație; democratic.
2. care are convingeri democratice, care militează pentru democrație.
3. care este membru al unui partid care revendică democrația.
4. partid ~ = partid cu orientare democrată.
5. II. partizan al democrației, al unui sistem politic în care poporul își alege reprezentanții.
6. (S.U.A.) membru sau susținător al Partidului Democrat.
7. ~ţi revoluţionari = ideologi şi militanţi ai revoluţiei burghezo-democratice, care au luptat consecvent pentru desfiinţarea iobăgiei şi lichidarea rânduielilor feudale.
8. ~-creştin = membru al unui partid democrat care adoptă principiile creştinismului.
9. (antonime) aristocrat, autocrat, autoritar.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. diète, lat. dieta)
1. (în unele state feudale şi capitaliste) adunare legislativă; (p. ext.) adunare politică reprezentativă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. ghilde)
1. (în apusul Europei) asociaţie economică, politică şi religioasă la începutul epocii feudale.
2. asociaţie meşteşugărească sau comercială asemănătoare corporaţiei, în evul mediu.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Hierokratie)
1. formă de conducere a societăţii primitive şi feudale în funcţie de obiectivele spirituale ale unei confesiuni dominante.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. lollardes)
1. preoți săraci, predicatori care propagau idei reformatoare antifeudale și împotriva funcționarilor regali; participanți la mișcarea țărănească din sec. XIV îndreptată împotriva bisericii catolice și a exploatării feudale în câteva țări din apusul Europei.
2. (în Anglia) adepți ai doctrinei reformatorului Wycliff.
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (lat. praefectus)
1. demnitar care conducea o prefectură la romani sau diverse unități teritoriale în unele state feudale.
2. comandant al unei armate, al unei legiuni la romani.
3. șef administrativ și politic al unui județ (sau district).
4. preot sau călugăr în institutele pedagogice ale iezuiților, care conduce și supraveghează câte un sector al activității elevilor.
5. (în trecut) elev, într-un colegiu (religios), responsabil cu disciplina.