Rezultate secundare (Feudali):
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. feudalismo, fr. féodalisme)
1. orânduire social-economică între sclavagism şi capitalism, în care baza relaţiilor de producţie o constituie proprietatea feudalului asupra pământului şi dependenţa personală a ţăranilor iobagi faţă de stăpânii feudali; orânduire feudală, feudalitate.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (it. feudalità, fr. féodalité)
1. (istorie) regim politic și social specific Evului Mediu, caracterizat prin existența feudei, o proprietate teritorială acordată de un suzeran vasalului său, căruia i se cer în schimb anumite obligații (militare, financiare, judiciare et cetera); feudalism.
2. (prin ext.) putere considerabilă deținută de anumite clase ale societății.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (engl. feudalize)
1. a face să devină, a deveni feudal.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. allodium)
1. (în feudalism) domeniu funciar ereditar în deplină proprietate, scutit de orice sarcini şi deosebit de feudă.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. antiféodal)
1. care se opune sistemului feudal; împotriva feudalismului.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. beneficium, fr. bénéfice)
1. (în feudalism) concesiune de pământ făcută de un suzeran unui vasal ca recompensă în schimbul achitării de unele obligaţii.
3. ~ de inventar = drept de care se bucură un moştenitor de a accepta condiţionat o succesiune.
4. venit net al unei întreprinderi; sursă de acumulare.
5. sub ~ de inventar = în mod provizoriu, sub rezervat verificării.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bouffon)
1. s. m. personaj comic îmbrăcat caraghios, la curtea suveranilor sau a seniorilor feudali pentru a-i distra cu glume, strâmbături etc.; măscărici.
3. (peior.) om care stârneşte râsul prin glume, gesturi caraghioase etc.
4. adj. comic, caraghios, grotesc.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (it. borghese, după fr. bourgeois)
1. adj. care aparţine burgheziei.
2. s. m. f. (în feudalism) orăşean, târgoveţ.
3. persoană care face parte din burghezie.
4. mic-~ = a) persoană din mica burghezie; b) filistin.
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. borghesia, după fr. bourgeoisie)
1. (în feudalism) populaţia oraşelor; târgoveţii, orăşenii.
2. clasă socială dominantă în orânduirea capitalistă, proprietară a principalelor mijloace de producţie.
3. mica ~ = categorie socială intermediară reprezentând micii producători de mărfuri şi micii comercianţi de la oraşe şi sate.