Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. allodium)
1. (în feudalism) domeniu funciar ereditar în deplină proprietate, scutit de orice sarcini şi deosebit de feudă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. beneficium, fr. bénéfice)
1. (în feudalism) concesiune de pământ făcută de un suzeran unui vasal ca recompensă în schimbul achitării de unele obligaţii.
3. ~ de inventar = drept de care se bucură un moştenitor de a accepta condiţionat o succesiune.
4. venit net al unei întreprinderi; sursă de acumulare.
5. sub ~ de inventar = în mod provizoriu, sub rezervat verificării.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (it. borghese, după fr. bourgeois)
1. adj. care aparţine burgheziei.
2. s. m. f. (în feudalism) orăşean, târgoveţ.
3. persoană care face parte din burghezie.
4. mic-~ = a) persoană din mica burghezie; b) filistin.
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. borghesia, după fr. bourgeoisie)
1. (în feudalism) populaţia oraşelor; târgoveţii, orăşenii.
2. clasă socială dominantă în orânduirea capitalistă, proprietară a principalelor mijloace de producţie.
3. mica ~ = categorie socială intermediară reprezentând micii producători de mărfuri şi micii comercianţi de la oraşe şi sate.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. capitation, lat. capitatio)
1. (în sclavagism, la romani şi în feudalism) impozit care se plătea pe cap de contribuabil.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. census, fr. cens)
1. (în Roma antică) recensământ al verii şi al cetăţenilor din cinci în cinci ani în vederea stabilirii impozitelor, a recrutării tinerilor etc.
2. (în feudalism) prestaţie anuală în natură sau în bani datorată seniorului, de către posesorul pământului.
3. grupare a unor cetăţeni sau a tuturor locuitorilor unei ţări după diverse criterii.
4. (în capitalism) cuantum minim de impozit care, în anumite sisteme electorale, dă dreptul unui cetăţean să aleagă sau să fie ales.