Dictionar

Fibros, -oasă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. fibreux)

1. format din fibre, cu aspect de fibre.

2. ţesut ~ = ţesut elastic din fibre conjunctive.


Fibrosarcom

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. fibrosarcome)

1. tumoare fibroasă a pielii cu o malignitate mai redusă.


Fibroscop

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. fibroscope)

1. endoscop din fibre optice, care permite explorarea cavităţilor profunde ale organismului.


Fibroscopie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. fibroscopie)

1. examen endoscopic cu ajutorul fibroscopului.


Adenofibrom

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. adénofibrome)

1. (med.) tumoare glandulară benignă, din celule și fibre conjunctive; tumoră benignă a sânului compusă din țesut fibros și țesut glandular care ajunge la glanda mamară; fibroadenom.


Adipofibrom

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (engl. adipofibroma)

1. (med.) lipom cu cantități mari de țesut fibros; lipofibrom.


Aponevrozită

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. aponévrosite)

1. (med.) inflamație a unei aponevroze.

2. (med.) ~ plantară = afecțiune dureroasă a piciorului cauzată de inflamarea fasciei plantare, învelișul fibros al tendonului care formează arcul piciorului; fasciită plantară.


Bataj

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. battage)

1. operaţia de lovire repetată cu bătătoarea a masei de material fibros, în filatură.

2. utilajul cu care se execută.


Cordon

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cordon)

1. cingătoare (de stofă, de piele etc.)2. conductor electric de liţă, izolat şi strâns într-un înveliş protector.

2. corp fibros.

3. structură anatomică cilindrică lungă.

4. ~ litoral = fâşie îngustă de uscat rezultată din acumularea aluviunilor aduse de valuri şi de curenţii marini, care separă marea de un golf sau de o lagună; perisip.

5. margine a unei monede cu grosimea mai mare decât partea centrală.

6. (arhit.) mulură orizontală pe un perete. II şir de posturi militare de pază; şir de soldaţi care păstrează ordinea în anumite poziţii.

7. ~ sanitar = totalitatea măsurilor de izolare la care este supusă o zonă bântuită de o contagiune; formaţie militară care asigură această izolare.


Delint

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. délint)

1. material fibros din lintersul extras de pe seminţele de bumbac, materie primă la fabricarea hârtiei fine şi a mătăsii artificiale.