Dictionar

fibră

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. fibre, lat. fibra)

1. fir subțire, flexibil, folosit la fabricarea țesăturilor, a hârtiei etc.
2. ~ optică = fibră de sticlă cu compoziție specială, pentru transmiterea informațiilor.
3. formație filiformă a unui material.
4. element filamentos care intră în alcătuirea țesuturilor organice.
 

celafibră

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. célafibre)

1. fibră textilă artificială, pe bază de celuloză, puţin higroscopică, permeabilă pentru radiaţiile ultraviolete şi uşor inflamabilă.
 

celofibră

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cellofibre)

1. fibră textilă artificială din celuloză.
 

defibra

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. défibrer)

1. a desface, a transforma în fibre (un material).
2. a transforma lemnele în fibre pentru a obţine pasta din care se fabrică hârtia sau plăcile fibrolemnoase.
 

fibră; fibrilă

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT fibra; fibrilla
2. FR fibre; fibrille
3. EN fibre; fibril
4. DE Faser; Fäserchen; Fiber
5. RU волокно; волоконце
6. HU fonal; fonalka
 

microfibră

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (micro- + fibră)

1. material sintetic format din fibre ultrafine; fibră subțire.
2. (antonim) macrofibră.
 

abaca

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr., sp. abaca, cf. tagalog. abaka)

1. bananier din Filipine, care are fructele necomestibile și pețiolurile frunzelor lungi din care se obțin fibre textile.
2. fibră textilă obținută din pețiolurile frunzelor acestui bananier; cânepă de Manilla.
 

amfibrahic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. amphibrachique)

1. (despre versuri) din amfibrahi.
 

amielinic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. amyélinique)

1. (biol.) se referă la o fibră nervoasă lipsită de mielină.
2. (antonim) mielinic.
 

capron

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (rus. kapron)

1. fibră textilă sintetică, cu rezistenţă şi elasticitate foarte mare, obţinută prin policondensarea caprolactamei.
 

celafibră

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. célafibre)

1. fibră textilă artificială, pe bază de celuloză, puţin higroscopică, permeabilă pentru radiaţiile ultraviolete şi uşor inflamabilă.
 

celaperm

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. célaperm)

1. fibră textilă din celuloză de bumbac, cu aceleaşi proprietăţi ca celofibra, dar cu un tuşeu deosebit.