Dictionar

 

certificat

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. certificat, lat. certificatum)

1. act oficial prin care se certifică, se atestă ceva.
 
 
 

magnificat

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (gern. Magnifikat, fr. magnificat)

1. compoziție muzicală polifonică, de forma unei cantate; cântec de slavă, punctul culminant într-o misă.
 
 
 

abrastol

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (engl. abrastol - nume comercial)

1. sare de calciu a naftolului, substanță antiseptică în vinificație.
 

accepție

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. acception, lat. acceptio)

1. sens, înțeles al unui cuvânt; semnificație.
 

acladiu

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. acladium)

1. axă principală neramificată a unei inflorescențe, cu antodiul terminal.
 

acrosincarpie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. acrosyncarpie)

1. concreșterea fructelor sau a fructificațiilor prin vârfurile lor.
 

actinomicetale

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. actinomycétales)

1. ordin de bacterii ramificate, amintind de ciuperci.