Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. chase)
1. (jaz) dialog foarte viu între soliştii interpreţi ai aceluiaşi instrument, fiecăruia revenindu-i câteva măsuri.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. quotité)
1. sumă la care se ridică partea fiecăruia dintr-un întreg; cotă.
2. ~ disponibilă = parte din avere de care se poate dispune în viaţă sau prin testament, liberă de orice obligaţii legale de moştenire.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. dispensateur)
1. care distribuie, care dă fiecăruia partea sa.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. équité, lat. aequitas)
1. egalitate, dreptate, nepărtinire.
2. cinste.
3. comportare bazată pe respectarea riguros reciprocă a drepturilor şi a obligaţiilor, pe satisfacerea în mod egal a intereselor fiecăruia.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. éphorat)
1. (Grecia Antică) funcția sau demnitatea fiecăruia dintre cei cinci magistrați din Sparta care exercitau o putere de control al regelui și al senatului; demnitatea de efor.
2. (prin ext.) timpul în care se exercită această magistratură.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. émolument, lat. emolumentum)
1. (jur.) parte a unei succesiuni sau a unei comunităţi care revine fiecăruia dintre cei doi soți sau moștenitorilor lor.
2. venituri din funcția de ofițer ministerial.
3. remunerația primită de un funcționar public.
4. (var.) emalument.