Dictionar

Fierărit

Parte de vorbire: I. s.n., II. s.n. (Oltenia)
Origine: (I. fierar + -it, II. fier + -ărit)

1. I. meșteșugul fierarului; fierărie.

2. II. (în credințele populare) datină constând într-o ceremonie prin care se invocă ploaia pe timp de secetă.


Covăcie

Parte de vorbire: s.f. (regional)
Origine: (covăci + -ie)

1. meseria covaciului; fierărie, (reg.) covălie.

2. atelierul covaciului; fierărie, (reg.) covălie.