OK
X
figurină
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. figure, it. figurina)
1.
statuetă
mică
din
metal,
porțelan,
os;
bibelou.
figurist
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. figuriste)
1.
meșter
specializat
în
lucrări
de
artă.
academiza
Parte de vorbire:
vb. tr.
Etimologie: (fr. académiser)
1.
(arte)
a
da
figurilor
o
poză
academică
(un
caracter
emfatic
și
fals).
acromocentru
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. achromocentre)
1.
corpuscul
cromozomic
lipsit
de
cromatină.
2.
(bot.)
figuri
asteriale
sau
fusoriale
de
natură
centrozomică
lipsite
de
cromatină.
amplificare
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (amplifica)
1.
acțiunea
de
a
amplifica;
amplificație.
2.
înlănțuire
de
figuri
de
stil
prin
care
se
reiau
elementele
unei
descrieri
pentru
a
se
reda
gradat
și
viu
imaginea.
analitic, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. analytique, lat. analythicus)
1.
bazat
pe
analiză.
2.
chimie
~ă
=
ramură
a
chimiei
care
studiază
elementele
componente
ale
substanțelor;
limbă
~ă
=
limbă
flexionară
în
care
raporturile
gramaticale
se
exprimă
prin
cuvinte
izolate;
filozofie
~ă
=
orientare
care
reduce
filozofia
la
analiza
mijloacelor
lingvistice
și
conceptuale
ale
cunoașterii.
3.
care
utilizează
calculul
algebric
și
infinitezimal.
4.
geometrie
~ă
=
ramură
a
geometriei
care
studiază
proprietățile
figurilor
geometrice
cu
ajutorul
calculului
algebric.
anglaise
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. anglaise)
1.
vechi
dans
popular,
de
origine
engleză,
foarte
vioi,
cu
structură
bipartită,
executat
în
grup,
dansatorii
schimbându-și
necontenit
locul
prin
repetarea
aceleiași
figuri;
contradans.
anvelopă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. enveloppe)
1.
înveliș
protector
din
cauciuc
al
unei
camere
de
aer,
al
unei
roți
de
vehicul.
2.
înveliș
al
unei
mingi
(de
fotbal,
volei
etc.).
3.
supracopertă.
4.
mapă
în
care
se
păstrează
o
carte
în
timpul
cititului.
5.
plic.
6.
(arte)
atmosferă
care
învăluie
figurile
dintr-un
tablou.