Rezultate secundare (Filiformă):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cil, lat. cilium, geană)
1. prelungire protoplasmatică filiformă mobilă la unele bacterii, alge, infuzori sau la unele celule din corpul metazoarelor, cu funcţii diferite.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cuscute, lat. cuscuta)
1. plantă parazită cu tulpina filiformă, subţire, fără clorofilă, pe trifoi şi pe lucernă; torţel.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. fibre, lat. fibra)
1. fir subțire, flexibil, folosit la fabricarea țesăturilor, a hârtiei etc.
2. ~ optică = fibră de sticlă cu compoziție specială, pentru transmiterea informațiilor.
3. formație filiformă a unui material.
4. element filamentos care intră în alcătuirea țesuturilor organice.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. filament, lat. filamentum)
1. formație filiformă a unor celule animale sau vegetale.
2. parte a staminei care susține antera.
3. conductor subțire, de obicei de metal, care devine incandescent, când este străbătut de curent electric.
4. formație întunecoasă care apare în cromosferă, însoțind erupțiile solare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. flagelle, lat. flagellum)
1. (ant.) bici; mănunchi de nuiele cu care era bătut cineva.
2. (fig.) nenorocire mare, dezastru, calamitate, boală.
3. s. m. filament mobil, la unele protozoare și spermatozoizi, la unele celule ori gameți (la alge) ca organ de locomoție.
4. tulpină secundară, uneori floriferă.
5. ramură filiformă (la briofite).
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. nématoblaste)
1. plastidă filiformă din citoplasmă.