Parte de vorbire: adv.
Origine: (filosofic + -ește)
1. din punct de vedere filozofic; într-un mod filozofic; ca un filozof; (înv.) filozofește.
2. cu înțelepciune, seninătate, resemnare.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abstractionnisme)
1. artă abstractă, care atinge sau caută un nivel de abstractizare.
2. (filosofie) tendința de a da abstracțiilor la fel de multă sau mai multă valoare decât realităților concrete.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aristotélique)
1. referitor la Aristotel sau la filosofia sa; propriu lui Aristotel; aristotelian, aristotelician.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. axiologique)
1. (filosofie) care se referă sau care constituie axiologia, sau valorile în general.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. baconien)
1. I. referitor la viața și opera savantului și filosofului englez Francis Bacon (1561- 1626).
2. care aderă la filosofia filozofului englez Francis Bacon.
3. care este specific baconismului, care se referă la baconism.
4. II. adept al baconismului sau al filozofiei lui Francis Bacon.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. bergsonien)
1. I. referitor la bergsonism, la filosofia lui Henri Bergson (1859- 1941) sau la elementele care o constituie.
2. II. adept al bergsonismului; persoană care aderă la filosofia lui Henri Bergson.
Parte de vorbire: s.f. (rar)
Origine: (it. carnalità)
1. înclinare spre plăcerile carnale (trupești); senzualitate.
2. (filosofie) natura carnală a omului ca ființă simțitoare și muritoare.