Rezultate secundare (Fină):
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. affiner)
1. a elimina, în timpul topirii, bulele de aer, impurităţile dintr-o masă metalică ori sticloasă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. apomorphine)
1. derivat al morfinei, fără acţiune analgezică sau hipnotică.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. cycloparaffine)
1. (chimie) compus chimic organic format numai din carbon și hidrogen, cu formula generală CnH2n, și ai cărui atomi de carbon formează un lanț care se închide singur; ciclan.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. confiner)
2. refl. a se închide, a se izola.
3. (fig.) a se limita la o singură ocupaţie, activitate; a se specializa.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. déparaffiner)
1. a înlătura parafina din uleiurile minerale şi din ţiţeiul parafinos ori de pe pereţii tuburilor de sondă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. diamorphine)
1. derivat semisintetic al morfinei, un analgezic puternic.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. accessibilité)
1. calitatea a ceea ce este accesibil; însuşirea de a fi accesibil.
2. faptul de a fi accesibil persoanelor cu dizabilități.
3. (economie) posibilitate materială și financiară de a accesa o resursă, bun sau serviciu.
4. (antonime) inaccesibilitate, neaccesibilitate.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. actuariel)
1. efectuat de actuar (specialist în statistică și probabilități aplicate operațiunilor de asigurări și finanțare).
2. care are legătură cu actuarii și profesia lor.
3. se referă la metodele matematice utilizate de actuari.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. affinage)
1. acțiunea de a afina; afinare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. affinant)
1. substanţă care se adaugă materiilor prime din care se fabrică sticla pentru afinare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (afina)
1. acţiunea de a afina; afinaj.
2. operaţie de purificare a zahărului brut, care precedă decolorarea şi rafinarea.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. affineur)
1. muncitor care lucrează la afinare.