Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. actuariel)
1. efectuat de actuar (specialist în statistică și probabilități aplicate operațiunilor de asigurări și finanțare).
2. care are legătură cu actuarii și profesia lor.
3. se referă la metodele matematice utilizate de actuari.
Parte de vorbire: s.
Origine: (forfeta)
2. modalitate de finanţare a comerţului exterior care foloseşte combinat mai multe tehnici bancare bazate pe operaţii de scontare.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. incitatif)
1. care incită la ceva, care stimulează; incitant.
2. (finanțe) finanțare ~ă = utilizarea fondurilor publice sau private pentru a ghida comportamentul agenților economici și sociali.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (după fr. producteur)
1. adj. care este cauza; care dă naştere la ceva.
2. s. m. f. cel care produce prin muncă bunuri materiale.
3. persoană, societate, întreprindere care asigură finanţarea şi turnarea unui film.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (v. monetiza)
1. transformarea unui metal în monedă.
2. finanţare, transformare într-o sursă de câștig financiar.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (cf. fr. évergétisme)
1. constituirea de clientele prin practicarea generozității.
2. (istorie) formă de generozitate practicată de notabili, devenită practic obligatorie pentru orice magistratură importantă din lumea elenistică și apoi din orașele latine și care constă în finanțarea unor banchete publice, spectacole gratuite, clădiri de utilitate publică etc.