finanțe

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. finance, it. finanza)

1. ansamblul relațiilor economice, exprimate valoric, care apar în procesul repartiției produsului social în legătură cu satisfacerea nevoilor colective ale societății.
2. știință care se ocupă cu finanțele.
3. totalitatea mijloacelor financiare ale unui stat, ale unei întreprinderi.
4. (fam.) averea în bani a unei persoane.
5. (sg.) marea ~ă = totalitatea posesorilor de mari capitaluri financiare.

cameral, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. caméral)

1. referitor la camera reprezentativă.
2. științe ~e = nume dat disciplinelor care studiau finanțele publice.
3. (muz.) de cameră.

cash-flow

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (engl. cash flow)

1. (finanțe) diferența dintre încasările și plățile curente ale unei întreprinderi; toate mișcările de lichidități de intrare sau de ieșire experimentate de o companie într-o anumită perioadă.

centezimă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. centésime, it. centesimo)

1. a suta parte dintr-o liră italiană; (prin ext.) a suta parte dintr-o unitate monetară; centimă, ban, para.
2. (finanțe) dobândă de unu la sută pe lună.

consolidație

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. consolidation)

1. acțiunea de a (se) consolida; acțiunea de a face mai ferm, mai solid, mai stabil; rezultat al acestei acțiuni; consolidare.
2. operație prin care se mărește capacitatea de rezistență a unei clădiri, a unui edificiu, a unui zid etc.
3. comprimarea și întărirea terenului printr-un fenomen natural sau prin compactare; fixarea solurilor prin vegetație, drenaj etc.
4. termen folosit în expertiza medicală pentru a desemna că starea unui pacient sau a unei persoane vătămate este stabilizată, nu va mai varia în timp, și devine astfel posibilă evaluarea invalidității care rezultă din acest stadiu.
5. (finanțe) convertire a datoriei rambursabile a unui stat în datorie perpetuă, din care se poate reclama numai dobânda.
6. (științe juridice) reunire a unei proprietăți și a uzufructului.
7. (economie) fuziunea mai multor companii.
8. (med.) desemnează procesul prin care organismul repară oasele rupte.
9. (var.) consolidațiune.
10. (antonime) deconsolidare, slăbire, șubrezire.

financiar, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.m.f.  
Etimologie: (fr. financier)

1. I. referitor la finanțe, la circulația banilor, a creditelor etc.; bănesc.
2. capital ~ = capital rezultat din contopirea capitalului bancar cu cel industrial.
3. II. posesor de capital financiar.
4. specialist în materie de finanțe; finanțist.

finanțator

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (finanţa + -tor)

1. cel care finanțează.