Parte de vorbire: adj.
Origine: (evaziune + -ist)
2. adj., s. m. f. (cel) care se sustrage de la obligaţiile fiscale.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. évasion, lat. evasio)
1. evadare.
2. sustragere de la anumite obligaţii.
3. ~ fiscală = sustragere de la obligaţiile fiscale.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. exécution)
1. executare.
2. încasare forţată a unei datorii pe cale judecătorească sau prin mijloace fiscale.
3. aducere la îndeplinire a unei sentinţe de condamnare la moarte.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. déductibilité)
1. caracterul a ceea ce este deductibil, în special din taxe fiscale și impozite.
2. (mat.) proprietatea unei propoziții care poate fi obținută prin deducție în cadrul unui sistem formal.