Dictionar

Rezultate principale (Fixitate;):

Fixitate

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. fixité)

1. stare, caracter a ceea ce este fix; imobilitate, nemişcare.


Rezultate secundare (Fixitate;):

Imobilitate

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. immobilité, lat. immobilitas)

1. stare de nemişcare, de fixitate, de neclintire.


Imuabilitate

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. immuabilité)

1. însuşirea a ceea ce este imuabil; permanenţă, fixitate; imutabilitate.


Imutabilitate

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. immutabilité, lat. immutabilitas)

1. caracterul a ceea ce nu se poate schimba, calitatea a ceea ce este imutabil; permanență, fixitate, imuabilitate.

2. (anton.) mutabilitate.


Invarianţă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. invariance)

1. menţinere neschimbată a unei mărimi, a unui sistem de numere într-o transformare anumită; stabilitate, fixitate.


Stabilitate

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. stabilité, lat. stabilitas)

1. însuşirea de a fi stabil; echilibru, statornicie; fixitate.

2. proprietate a unui corp de a-şi menţine starea sau de a reveni la starea iniţială când este deplasat din această stare.