Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. fleuret, germ. Fleurett)
1. armă albă, lungă, flexibilă, cu lama în patru muchii, fără tăiş, în exerciţiile de scrimă.
2. probă de scrimă practicată cu această armă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. botte)
1. lovitură la scrimă cu floreta sau cu sabia.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. dégager)
1. tr. a elibera, a scuti pe cineva de o sarcină, de o îndatorire; a înlătura un obstacol sau ceva care împiedică.
2. a răspândi, a elimina (gaze, vapori, miros etc.), a emana, a exala.
3. (fotbal) a trimite mingea departe de poarta proprie pentru a evita o acţiune periculoasă a adversarului.
4. (scrimă) a-şi desprinde floreta de cea a adversarului.
5. refl. (şi fig.) a se desprinde, a se elibera.
Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. fleurettiste)
1. scrimer, sportiv luptător cu floreta.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. moulinet)
1. (scrimă) mişcare de rotaţie rapidă (cu spada, cu floreta).
2. a face ~uri = a da unui baston, unei săbii o mişcare de rotaţie rapidă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. scrima, după fr. escrime)
1. sport constând în a mânui sabia, spada şi floreta.
Parte de vorbire: s.
Origine: (tuşă + -averaj)
1. (sport) raportul de puncte la floretă, scrimă şi box.