Dictionar

focaliza

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. focaliser)

1. a supune acțiunii de focalizare; a face treacă printr-un singur punct toate razele unui fascicul.
2. a concentra elemente diverse.
 
 
 

focalizator, -oare

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. focalisateur)

1. adj. care focalizează.
2. s. n. dispozitiv de focalizare.
 

alocentrism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. allocentrisme)

1. tendință de focalizare a interesului personal spre ceilalți, mai mult decât spre sine.
 

defocalizare

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după fr. défocalisation)

1. focalizare defectuoasă a fasciculului electronic într-un tub catodic.
 

focaliza

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. focaliser)

1. a supune acțiunii de focalizare; a face treacă printr-un singur punct toate razele unui fascicul.
2. a concentra elemente diverse.
 
 

focalizator, -oare

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. focalisateur)

1. adj. care focalizează.
2. s. n. dispozitiv de focalizare.